Ba da, Biserica a devenit SRL

  Nu as fi scris acest eseu daca nu as fi citit pe  Ziarul de Vrancea, editia online din 9 mai 2017, sub semnatura domnului teolog  Romeo Valentin Musca articolul „Biserica nu este SRL!” (puteti citi articolul amintit aici... https://www.ziaruldevrancea.ro/rubrici/opinii/1588843431-biserica-nu-este-srl.html).

  Ce este Biserica? Termenul „Biserica” defineste atat locasul de inchinare cat si comunitatea celor ce impartasesc credinta crestina. Din acest al doilea punct de vedere  „este Trupul lui Hristos” (Col. 1, 24),  iar crestinii sunt „madulare” ale acestui Trup.  
     Din punct de vedere al legislatiei actuale Biserica Ortodoxa Romana este un cult, unul dintre cele 18 culte recunoscute de Statul Roman, iar cultul este definit de lege astfel: „persoana juridica de utilitate publică” (Legea 489/2006, art 8,1). Conform dreptului civil persoana juridică- este un subiect colectiv de drept civil care participă de sine stătător la raporturile juridice, având o răspundere civilă proprie; o colectivitate umană formată direct din persoane fizice sau din asocierea altor persoane juridice ca subiect de drept, având o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu distinct, afectat realizării unui scop determinat în acord cu interesul obştesc. Trebuie precizat ca statutul de utilitate publica se acorda conform legii numai asociatiilor si fundatiilor (organizatiilor non profit).
  Deci din punct de vedere legal Biserica nu e un SRL, sau un club, nici institutie a Statalui Roman, cum cred unii, chiar persoane oficiale ci un fel de Asociatie sau Fundatie.

     Pentru a intelege mai bine transformarea Bisericii ar trebui sa ne intoarcem la inceputurile crestinismului. Biserica s-a intemeiat in ziua Rusaliilor (Pogorarea Duhului Sfant), cand prin predica Sfantului Petru au acceptat credinta crestina cateva mii de evrei. Bazata pe jertfa si invatatura Mantuitorului Iisus Hristos si apoi predicata de Apostoli si ucenicii lor, comunitatea celor ce credeau in noul mesaj a devenit universala. Dupa doua secole si jumatate de crunte persecutii, in vremea Sf. Constantin cel Mare credinta crestina a devenit libera.  In primele trei secole nu se poate vorbi de o „institutie” bisericeasca, cultul era improvizat, locasurile de inchinare erau foarte simple dar credinta era puternica si vie. Veacurile urmatoare, si mai ale perioada bizantina, au transformat Biserica cea simpla intr-una foarte sofisticata: cu un ritual complex, cu o teologie exclusivista, cu locasuri de inchinare monumentale si mai ales cu o ierarhie superioara dobandind demnitati aproape de cele imparatesti, in acelasi timp, insa, din pacate, cu slabirea credintei. Putini stiu, spre exemplu ca vreme de mai bine de 800 de ani Sfanta Liturghie s-a slujit fara antimis.

     Biserica neamului nostru a trecut prin valtoarea vremurilor pana in aceste timpuri cu simplitate si curatie. De la preotii tarani din trecut si pana la preotii martiri din temnitele comuniste istoria neamului este plina de oameni duhovnicesti. Salba de sfinti romani cuprinde: episcopi, preoti, calugari, crestini, adevarati romani traitori autentici ai duhului ortodox.
    Ultimii 10 ani au adus schimbari majore in Biserica romana in primul rand la nivel legislativ si apoi la nivelul trairii credintei. Desi baza ar trebui sa fie Canoanele (un set de legi valabil in toata ortodoxia), noua conducere a decis aprobarea unui nou Statut de functionare in anul 2008 (cu putere de lege prin aprobarea Guvernului Romaniei- HG 53/2008), a unui nou Regulament al instantelor (2015) si a numeroase hotarari ale Sinodului. Prin acestea puterea ierahiei superioare a fost intarita iar ierarhia inferioara (preot, diacon) si poporul lui Dumnezeu au pierdut orice drept, reprezentarea la nivel de conducere fiind formala. Asa se face ca episcopul, avand statutul de demnitar al Statului, foloseste toate institutiile Statului Roman, politie, jandarmerie, primari, prefecti, presedinti de Consilii Judetene spre a impune cu forta hotararile sale in vreme ce credinciosii sunt lipsiti de orice drept. Abuzurile in acest sens sunt numeroase, cazul de la Budesti fiind concludent.  Statutul special al episcopului este cu putere legiferat, preotii devenind doar functionari bisericesti, „delegati” ai episcopului. Asa se face ca, spre exemplu, preotul trebuie sa iasa obligatoriu la pensie la 65 sau 67 ani pe cand episcopul, chiar senil, ramane in functie pana la moarte.  Aceste accente neortodoxe au dus la transformarea profunda a institutiei bisericesti in toate aspectele.

    De veti intra intr-un locas de cult ortodox veti fi surprinsi de cateva lucruri nefiresti: avizierul sau geamul bisericii este plin de reclame la pelerinaje, ca la o agentie de turism, de reclame la firma funerara a episcopiei si de invitatii la conferinte duhovnicesti. Sunt si locuri in care sunt afisate „tarifele” serviciilor religioase, asa cum este obligatoriu la un SRL. In biserica, alta surpriza, un adevarat magazin bisericesc cu zeci de produse, care de care mai sclipitoare la preturi exagerat de mari, de exemplu pretul lumanarilor este mai mare de peste 15 (cinsprezece) ori decat pretul pietei, la o calitate similara. Insistati sa priviti produsele si veti descoperi ceva si mai interesant: vin imbuteliat si in anumite locuri chiar si tuica bisericeasca. Deci biserica a devenit loc de negot, cu tarif afisat si nefiscalizat cu casa de marcat si cu produse alcoolice neaccizate. 

Nemultumirea mocneste in interiorul bisericii si in acest sens adaug comentariul unui preot la un articol din acelasi ziar: Biserica bodega 06-05-2017

“Protoeria este un talcioc si biserica o bodega: Se baga pe gat preotilor tuica sfintita cu baxurile albe de la craciun, fara eticheta. La ce-i buna ???  Vin bisericesc episcopal de trei sferturi la 24 lei in vrancea, dar ce mai e chardonay de 50 de ani ? Stam cu zecile de baxuri ascunse ca rade lumea de noi ca de curci c-o luam la misto cu posarcile alea. La protoerii se aduc chinezarii curate de la dragonul rosu la suprapret: icoane, cruciulite, breloace si alte porcarii de 3-4 ori mai scumpe si varate preotilor. La protoerii se gasesc traverse si toale, covoare de 50-60 milioane in sus cu denumiri falsificate pe facturi ca-i beleste ANAF-ul. De ce ?? Pai ce covoarele si traversele sunt obiecte de cult, nu; sunt obicte de talcioc. Ii intreaba magazionerele pe cei de la episcopie ce-s astea si ei zic :lasa-le sa treaca asa cu denumire pompoasa hoteasca. Sa descinda anaf-ul in protoerii si sa ia impozit la covoare bagate pe gat preotilor la sfintiri. La 50 milioane incaseaza statul impozit de 10 milioane la fiecare traversa sfintita si cu denumire pe factura falsificata. Pangarele parohiilor put de chiciuri chinezesti,da oameni buni chinezarii. Si amaratii d-voastra de preoti sunt cersetori autorizati obligati. Lustrele sunt obiecte de cult ?? Carpetele sunt obiecte de cult ?? Covoarele,traversele sunt obiecte de cult ?? Chinezariile sunt obiecte de cult ?? Rachiu sfintit este obiect de cult ?? Protopopii sunt obiecte de cult ???”
 Am pastrat cuprinsul comentariului in forma originala tocmai spre a vedea revolta celui ce a scris.

    Dintre toate insa, cel mai grav este “tariful” pentru slujbe. Nimeni nu spune ca munca preotului nu trebuie rasplatita, ca biserica nu trebuie intretinuta dar a pune pret  pe slujbe este un grav abuz. Ce „vinde” astfel preotul? Vinde HARUL lui Dumnezeu. Acesta i-a fost dat de Dumnezeu gratuit prin mana episcopului.
  Tot abuz sunt toate taxele impuse enoriasilor: taxa anuala (numita odinioara „benevol”), taxa pe fotografiat si filmat in biserica, taxa pe intrarea in manastire.
  In ce masura aceste taxe si, in general, sumele de bani impresionante se intorc spre credinciosi in acte de caritate puteti decide singuri. Din ceea ce se vede, insa, actele de milostenie majore sunt in cea mai mare parte facute la initiativa unor preoti inimosi si cu ajutorul unor sponsori.
   Cine sunt beneficiarii castigurilor materiale? Nu credinciosii, nici preotii, nici chiar protopopii sau consilierii. Singurii beneficiari reali sunt cei 53 de episcopi ce formeaza Sinodul Bisericii.
 Deci avem negustorie, avem tarife, avem angajati, avem „marfa”, avem spatii si avem beneficiari.
 Este sau nu Biserica, deci SRL? Din pacate, eu cred ca da, ca a devenit un SRL.

    In privinta proprietatii vezi articolul urmator  http://acopsan.ro/index.php/produs/ro/cine-sunt-proprietarii-bisericilor-din-cadrul-cultului-biserica-ortodoxa-romana-1089.html

    Domnule Musca, de va trebui sa ne intoarcem in catacombe, o vom face! Chiar daca nu vom avea antimise, biserici monumentale, vase de slujba aurite, chiar daca vom sluji in morminte, avem nadejdea ca Dumnezeu ne va primi rugaciunea.  Ne vor fi crucile de lemn dar nadajduim ca inimile ne vor fi de aur.

    Vatra Giorgica
Presedintele Asociatiei crestinilor ortodocsi ai parohiei Sf. Andrei si Sf.Nectarie, Focsani
Preot misionar ortodox desemnat al Gruparii religioase ortodoxe Sf.Andrei si Nectarie, Focsani